Interviuri cu experți din industriile care dezvoltă infrastructura sustenabilă.

Cum arată viitorul managementului deșeurilor în România? Care sunt provocările care încetinesc progresul și ce oportunități pot accelera tranziția către o economie circulară?

1

Care este cea mai mare provocare în industria de management al deșeurilor astăzi?

Cea mai mare provocare este, în același timp, și cel mai mare motiv de optimism: România a terminat de construit temelia, iar acum urmează etapa în care infrastructura trebuie să producă rezultate vizibile.

În aproape două decenii au fost dezvoltate Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) în toată țara, stații de sortare, stații de compostare și stații de transfer. Infrastructura există. Rata de reciclare de aproximativ 11–13% ne arată unde suntem astăzi, dar și cât de mare este potențialul de creștere pornind de la această bază.

Următorul pas este ca întregul sistem să funcționeze integrat: colectare separată corectă la sursă, transport care nu reamestecă fracțiile și instalații care primesc materiale de calitate pentru valorificare.

2

Care este cea mai mare oportunitate pe care România o poate valorifica?

Biodeșeurile reprezintă cea mai mare oportunitate.

Ele reprezintă aproape jumătate din deșeurile municipale și sunt supuse obligației de colectare separată încă din 2021. Fiecare tonă direcționată către compostare, în locul depozitării, contribuie direct la creșterea ratei de reciclare și la reducerea cantității de deșeuri eliminate prin depozitare.

În același timp, considerăm că dezvoltarea acestui sector nu poate avea loc fără un cadru legislativ complet și predictibil. Deși obligația colectării separate există, România are nevoie de norme de aplicare clare pentru zona de compostare și de o reglementare care să susțină utilizarea compostului rezultat. Susținem adoptarea unei legislații care să ofere reguli clare pentru producerea, certificarea și utilizarea compostului, astfel încât acesta să fie tratat ca o resursă valoroasă, nu ca un simplu deșeu.

Vedem un potențial important și în compostarea descentralizată și compostarea la sursă, în special în mediul rural, unde pot fi reduse semnificativ costurile de transport către instalațiile centralizate. Exemple precum județul Maramureș, unde au fost distribuite peste 82.000 de compostoare individuale și performanța operatorilor este corelată cu calitatea colectării separate, demonstrează că acest model poate fi extins și în alte zone ale țării.

Pasul care poate debloca întregul lanț este dezvoltarea unei piețe funcționale pentru compost în România. Atunci când compostul va beneficia de standarde clare de calitate și de un cadru legislativ care să încurajeze utilizarea lui în agricultură și amenajarea spațiilor verzi, acesta va deveni o resursă cu valoare economică. În acel moment, întregul circuit — de la colectarea biodeșeurilor până la utilizarea compostului — va funcționa pe baze economice solide, nu doar ca răspuns la o obligație legală.

3

Care este predicția dumneavoastră pentru sectorul de management al deșeurilor pentru următorii 10 ani?

Următorul deceniu va fi despre trecerea de la cantitate la calitate și trasabilitate — și asta este o veste bună, pentru că acolo se vede valoarea reală.

Avem deja un semnal încurajator: firmele care raportează în Registrul Deșeurilor ajung la rate de reciclare de peste 90%, tocmai pentru că există evidență și responsabilitate clară. Este dovada că sistemul funcționează excelent atunci când fiecare tonă are un traseu urmărit. Același principiu va coborî treptat la nivel municipal: „plătești pentru cât arunci”, indicatori de performanță pentru operatori și stimulente pentru colectarea separată de calitate.

Țintele pentru 2035, în special devierea de la depozitare, vor accelera investițiile în tratarea biodeșeurilor și a fracției reziduale. Practic, obiectivul european transformă ceea ce până acum era opțional într-o prioritate finanțată — un impuls sănătos pentru întregul sector.

Am adăuga o notă realistă, dar totodată optimistă: progresul va fi inegal din punct de vedere geografic. Vor exista județe care vor atinge rapid nivelul european și vor deveni exemple pentru celelalte. Diferența o va face capacitatea administrativă locală — iar aceasta este o veste bună, pentru că tehnologia există deja pe piață. Nu așteptăm nicio invenție pentru a avansa; avem tot ce ne trebuie, rămâne doar să punem aceste soluții în practică la nivel național.

4

Ce tip de soluții și tehnologii nu ar trebui să lipsească de la Green Energy Expo & Romenvirotec 2027?

Avem trei direcții, în ordinea urgenței pentru România:

Soluțiile care transformă industria
merită să fie văzute.

URMĂREȘTE-NE ÎN SOCIAL